Studiile de specialitate ne arată faptul că minorii pot face față din punct de vedere psihologic în mod diferit situațiilor de agresiune. Deși în literatura de specialitate este profund documentată simptomatologia pe care copiii și adolescenții o pot dezvolta post – abuz (simptome de stres post – traumatic, anxietate, depresie, tulburări alimentare sau de somn etc), tot din literatura de specialitate aflăm că, în funcție de acțiunea sau nu a anumitor factori, copiii pot dezvolta sau nu simptomatologie sau aceștia pot face față în mod diferit din punct de vedere emoțional situației de agresiune prin care au trecut. Vorbim în acest caz despre factori protectivi odată ce situația de agresiune a avut loc.  

Este important să cunoașteți ca părinți sau persoane de îngrijre faptul că există acțiuni sau demersuri pe care le puteți face pentru a sprijini recuperarea psihologică cât mai rapidă a copilului ulterior unei situații de agresiune. În cele ce urmează vom aborda câțiva dintre acești factori protectivi: 

Relații stabile și suportive cu părinții sau principalele persoane de îngrijire: studiile de specialitate ne arată faptul că sprijinul persoanelor de îngrijire este unul dintre principalii factori de recuperare psihologică post – abuz. Prezența caldă, apropiată, empatică și suportivă a părinților este esențială pentru echilibrul emoțional al copilului odată ce situația de agresiune a avut loc. 

Accesul la servicii de sănătate mintală specializate: acolo unde copilul dezvoltă simptome post – abuz și este dificil sau imposibil ca acestea să fie gestionate adecvat în interiorul familiei, poate fi necesar apelul la servicii psihologice sau psihiatrice de specialitate. Ne referim aici la simptome de anxietate, depresie, stres post – traumatic, disociere, tulburări la nivel de somn sau alimentație etc, care prin intensitate și / sau frecvență tulbură starea de bine generală a copilului sau ritmul zilnic. În ceea ce privește servicile psihologice, aici ne referim la evaluare, consiliere psihologică sau psihoterapie. În condițiile în care simptomele provoacă un distres semnificativ copilului și nu pot fi ameliorate sau gestionate doar prin intervenție psihologică, atunci este posibil să fie necesar un consult psihiatric.  

Mediu de viață sigur și previzibil: este important ca atât acasă, la școală, precum și în celelalte contexte sau medii de viață, copilul să aibă niște rutine stabilite, să aibă activități clare în care este implicat și care îi susțin dezvoltarea psihologică, stima și încrederea în sine. Previzibilitatea, siguranța și organizarea programului zilnic reduc anxietatea și ajută la reglarea emoțiilor, chiar dacă vorbim despre copii de vârstă mai mica sau despre adolescenți. 

Relații pozitive cu colegii și prietenii: relațiile sociale pozitive cu copiii sau adolescenții de aceeași vârstă permit dezvoltarea abilităților sociale și emoționale, creșterea abilităților de gestionare a propriilor stări și emoții, precum și a situațiilor cu care se confruntă. Relațiile pozitive cu ceilalți, satisfacția și emoțiile pozitive care decurg din relațiile sociale pozitive sunt un factor protectiv în fața simptomatologiei post – abuz și încurajează dezvoltarea strategiilor de a face față din punct de vedere psihologic evenimentului de abuz parcurs. 

Implicarea în activități structurate: implicarea în școală sau în activități extracurriculare (sport, muzică, cluburi) oferă o distragere de la evenimentul de agresiune, o reconcentrare a atenției pe activități constructive și benefice, dezvoltând identitatea și încrederea în sine a copilului. 

Ca părinți aveți la îndemână o serie de „instrumente” pentru a susține recuperarea copilului după evenimentul de agresiune și pentru a încuraja dezvoltarea pozitivă. În același timp, trebuie să țineți cont de faptul că sprijinul oferit copilului trebuie să fie constant și continuu întrucât vindecarea nu este liniară. 

Bibliografie:  

Coping patterns among sexually abused children: A latent profile analysis, Children and Youth Services Review, Volume 169, February 2025, 108083, adresa web ScienceDirect Coping patterns among sexually abused children: A latent profile analysis – ScienceDirect 

Risk and protective factors, CDC Risk and Protective Factors, Child Abuse and Neglect Prevention, CDC adresa web Risk and Protective Factors | Child Abuse and Neglect Prevention | CDC 

Articol scris de: Patricia Aramă, psiholog clinician, expert psiholog, specializată în evaluarea și expertiza psihologică judiciară a copiilor